Jaipur

jaipurJaipur

Anul apariţiei: 2009

Nr. jucători: 2

Durata unui joc: 30 minute

Designer: Sébastien Pauchon

Dependenţă de limbă: Nu este necesară traducerea jocului

Distribuitor: GameWorks, Lex Games

 

Sper că aveți la îndemână covoarele fermecate, urmează o poveste de neui…de fapt puteți să le împachetați, nu ne vor fi de folos acum, decât dacă cineva oferă un preț bun pe ele.

Jaipur este un joc de cărți, de două persoane, în care jucătorii se succed rapid pentru a-și atinge scopul de a deveni cei mai influenți negustori din oraș. Aceștia vor trebui să-și gestioneze cu iscusință stocurile și să găsească momentul propice pentru a vinde bunurile la cel mai bun preț, fără a pierde din ochi turma de cămile, esențială în transportul bunurilor.

jaipur_2Este un joc rapid, care îmbină cu succes trei mecanisme principale: card drafting, hand management și set collection. Fiecare jucător trebuind să se folosească de diferite tactici, să-și asume riscuri și cu puțin noroc, va reuși să-și surclaseze adversarul.

Comerțul se va desfășura prin manipularea cărților aflate în joc, atât în mâinile jucătorilor, cât și în cadrul pieței, reprezentată de un șir de cinci cărți aflat în mijlocul spațiului de joc.

Astfel, fiecare negustor va acumula bunuri, va face troc și de asemenea își va mări caravana de cămile, căutând mereu să fie mai bine aprovizionat ca și rivalul său. Toate aceste acțiuni vor fi efectuate prin interacțiunea jucătorilor cu șirul de cărți aflate în piață.
Desigur, procesul de acumulare a bunurilor ar fi inutil dacă nu ar avea ca finalitate vânzarea acestora. Ca niște comercianți care se respectă, jucătorii vor căuta să obțină cât mai mulți bani, urmărind să livreze cantități cât mai mari de bunuri, lucru care le va aduce și ciubucuri din partea clienților mulțumiți. Bunurile vândute vor aduce jucătorilor jetoane specifice fiecărui bun în parte, cu diferite sume reprezentând prețul de vânzare, precum și jetoane care reprezintă bonusurile pe care jucătorii le primesc pentru vânzarea a minim trei bunuri.

În momentul în care piața nu mai poate fi reîmprospătată, sau un număr suficient de bunuri au fost vândute, se încheie o rundă de joc, iar comerciantul care a reușit să obțină cel mai mare profit, va primi un sigiliu al excelenței, un simbol al recunoștinței din partea maharajahului. Primul comerciant care a reușit să obțină două sigilii va deveni cel mai bun negustor al orașului, câștigând competiția.

jaipur_1În concluzie, recomand Jaipur, un excelent joc de 2 jucători, în care deși intervine factorul de noroc, acesta nu este supărător, având în vedere durata scurtă a jocului. De asemenea, acesta este diminuat de faptul că se joacă un număr maxim de 3 runde pentru a se decide câștigătorul.

Plusuri: Joc rapid, ușor de învățat, captivant (după terminarea unui joc îți vei dori să îl mai joci încă o dată), care îmbină cu succes mecanicile prezente, componente de calitate.

Minusuri: Poate fi jucat doar în două persoane, factorul de noroc, diminuat de durata scurtă a jocului și de faptul că acesta se desfășoară pe durata a maxim 3 runde.

Jaipur e disponibil în limba română prin cei de la Lex Games și poate fi găsit aici sau la magazinele și librăriile partenere.

Articol scris de Marius Marcoci.

Samurai Sword

samurai_swordSamurai Sword

Anul apariţiei: 2012

Nr. jucători: 3 − 7

Durata unui joc: 30 minute

Designer: Emiliano Sciarra

Dependenţă de limbă: Este necesară traducerea jocului

Distribuitor: dV Giochi

Bine ați venit în țara „Soarelui Răsare”, locul unde Shogunul veghează asupra siguranței tărâmului ajutat de curajoșii și onorabilii samurai, fiind mereu amenințați de către iscusiții luptătorii ninja și de către misteriosul ronin, motivat de un țel tainic.

Samurai Sword este o reimplementare a jocului de cărți Bang!, aducând îmbunătățiri sistemului de joc și având, după cum sugerează și titlul, tema schimbată.

Fiecare jucător devine parte a uneia din facțiunile prezentate (Shogun-samurai, ninja, ronin), intră în pielea unui personaj istoric și va fi angrenat într-o luptă pentru onoare, specifică Japoniei feudale. Toate aceste lucruri sunt făcute cu ajutorul cărților de rol care împart jucătorii în 3 echipe (acestea rămân ascunse până la finalul jocului, cu excepția Shogunului, care este dezvăluit la începutul jocului), precum și a cărților reprezentând diferite personaje istorice, fiecare în parte oferind diferite abilități jucătorilor.

samurai-1De-a lungul jocului luptătorii se vor folosi de tot ce cuprinde arsenalul lor pentru a-și înfrânge adversarii, vor folosi diferite echipamente pentru a deveni mai puternici, își vor vindeca rănile etc. Toate aceste acțiuni sunt făcute cu ajutorul cărților, care se împart în diferite categorii:arme,echipamente, deprinderi și acțiuni.

Scopul final al jocului este de a deveni facțiunea cea mai onorabilă. Onoarea este acumulată prin învingerea altor jucători. Toată lumea începe cu un anumit număr de puncte de rezistență, reprezentate prin jetoane în formă de inimă, precum și cu un anumit număr de puncte de onoare, reprezentate prin jetoane în forma unor flori de cireș. În momentul în care o persoană rămâne fără puncte de rezistență, ca urmare a unor atacuri sau a diferitelor acțiuni, aceasta cedează un punct de onoare celui care l-a învins. Aici intervine partea interesantă a jocului, deoarece, rolurile și implicit apartenența la o anumită facțiune este necunoscută, cu excepția Shogunului. Astfel, jucătorii vor fi implicați într-o luptă psihologică, neștiind cu siguranță daca persoana pe care o atacă este cu adevărat un inamic, sau dacă persoana în care a avut încredere de-a lungul jocului nu se va dovedi a fi parte dintr-o facțiune adversă.

samurai-2Jocul se termină în momentul în care unul din jucători rămâne fără puncte de onoare. În acest moment sunt dezvăluite cărțile de rol, iar apoi, fiecare facțiune își va calcula numărul total de puncte de onoare, după cum este prezentat în regulamentul jocului.

O diferență notabilă față de jocul Bang! este faptul că jucătorii nu mai pot fi eliminați din joc. Astfel, în momentul în care un jucător este învins, sau rămâne fără cărți în mână, acesta devine inofensiv (nu poate fi atacat de către ceilalți). La începutul turei sale, dacă un jucător a fost înfrânt, el își va recăpăta punctele de rezistență, iar jocul continuă.

O altă diferență este și faptul că armele și cărțile de atac au devenit unul și același lucru. Dacă în Bang! arma era considerată echipament, iar jucătorii aveau nevoie de cărți de atac pentru a se lupta între ei, acum cărțile care reprezintă arme sunt un hibrid între cele două tipuri de cărți prezente în Bang!, lucru care face jocul mai dinamic.

samurai-3În concluzie, recomand acest joc atât celor care au jucat Bang!, cât și celor care nu au reușit să-l joace. Este un joc de cărți rapid, tematic, care pune accent pe „războiul psihologic” dintre jucători și care reușește să rezolve anumite probleme ale jocului a cărui sistem îl împrumută, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure, ținând cont că sunt un fan al său.

Plusuri: Joc rapid, dinamic, cu temă frumoasă, ilustrații reușite, pune accent pe „războiul psihologic” dintre jucători, rezolvă anumite probleme ale „jocului mamă”

Minusuri: Își atinge potențialul maxim doar dacă e jucat de un număr cât mai aproape de numărul maxim de jucători.

Samurai Sword a fost jucat şi pozat la Le&Le Games.


Spartacus: A Game of Blood and Treachery

spartacus_copertaSpartacus: A Game of Blood and Treachery

Anul apariţiei: 2012

Nr. jucători: 3 − 4

Durata unui joc: 150 minute

Designer: Aaron Dill, John Kovaleski, Sean Sweigart

Dependenţă de limbă: Este necesară traducerea jocului

Distribuitor: Gale Force Nine, LLC

Mai mult ca sigur, marea majoritate ați urmărit serialul care poartă numele faimosului luptător trac, iar dacă nu, sunt convins că sunteți măcar conștienți de existența acestuia. 

Spartacus: A Game of Blood and Treachery este un boardgame tematic, bazat pe acest serial, care îmbină o serie de mecanici de joc și reușește cu brio să le incorporeze în așa fel încât să surprindă  cu exactitate esența sursei sale de inspirație.

Fiecare jucător își asumă rolul de dominus (stăpân) al unei școli de gladiatori și va alege să reprezinte una din cele patru familii puse la dispoziție (Batiatus, Tullius, Glaber și Solonius). Fiecare familie vine cu abilități proprii și cu un stil de joc diferit, fapt ce îi oferă jocului un plus la capitolul rejucabilitate.

spartacus_1În calitate de „patres familias” jucătorii devin responsabili de soarta casei lor. Obiectivul final fiind atins doar atunci când familia lor va deveni cea mai influentă din Capua antică, iar pentru realizarea acestuia, jucătorii vor trebui să se folosească de o iscusită și în același timp crudă și nemiloasă tactică de intrigi, de trădare și nu în ultimul rând să-și etaleze măreția organizând celebrele lupte cu gladiatori.

O tură de joc este împărțită în trei faze, fiecare venind cu mecanica sa proprie, dar în ciuda acestui fapt, ele se îmbină perfect și nu dau impresia că am avea de-a face cu trei jocuri diferite. 

Prima fază este cea de intrigă, în care jucătorii vor folosi diferite scheme, pentru a-și spori averea și influența, pentru a-și submina adversarii, a le seca vistieriile sau a le otrăvi gladiatorii. În această fază, jocul folosește mecanici împrumutate din card games. Cărțile pot fi jucate doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții, adversarii pot răspunde atacului folosind ,la rândul lor, alte cărți etc.

A doua fază este cea de negoț, care este împărțită în două; într-o primă fază, jucătorii pot face trocuri sau pot cumpăra unii de la alții ,gladiatori, sclavi, gardieni sau echipamente, pentru ca mai apoi, în a doua fază, aceștia să liciteze pentru cele amintite, în piață (cărți din teancul de piață). Această fază scoate în evidență partea economică a jocului, cu schimburi asemănătoare celor din Catan și o fază de licitație întalnită și în alte jocuri (de exemplu Urzeala Tronurilor)

Ultima fază este lupta în arenă, în care jucătorul care și-a cumpărat dreptul de a organiza luptele va invita două din casele prezente în joc, acestea având îndatorirea de a-și trimite gladiatorii pentru a se înfrunta în arenă. Câștigătorul va culege laurii, aducând faimă și bani casei pe care o reprezintă, iar învinsul se va afla la mâna gazdei, care va putea decide dacă acest luptător va supraviețui sau nu. Această fază se petrece pe o planșă ce reprezintă o arenă de luptă, împărțită în spații hexagonale, iar jucătorii se vor înfrunta folosind trei tipuri de zaruri (de atac, de apărare și de viteză), folosind un sistem de luptă asemănător celui din Risk, dar puțin mai complex.

Jocul se termină în momentul în care unul sau mai mulți jucători ajung la numărul maxim de puncte de influență, și anume doisprezece, la finalul oricărei faze. În cazul în care doi sau mai mulți jucători au reușit această ispravă, învingătorul va fi decis în urma unei lupte în arenă.

spartacus_2Spartacus: A Game of Blood and Treachery este un joc ce pune mare accent pe interacțiunea dintre jucători. Aceștia vor fi nevoiți uneori să ceară susținere unul de la celălalt pentru îndeplinirea anumitor scheme, iar pentru obținerea acesteia pot fi ceruți bani, promisiuni, învinsul în arenă poate oferi bani gazdei, pentru a nu-i fi omorât gladiatorul, dar după ce plata/ promisiunea a fost facută pot apărea momente în care jucătorii nu își respectă cuvântul dat și trădează încrederea celorlalți. Acesta este, după părerea mea, punctul forte al jocului, el obligând practic jucătorii să interacționeze în toate cele trei faze, fie pentru a cere susținere în scopul îndeplinirii anumitor scheme, fie atunci când vine vorba de anumite tranzacții, fie în arenă, pentru a îndupleca gazda.

Ar putea fi luată în considerare ca minus durata jocului. În funcție de modul de joc ales (rapid, mediu, lung), aceasta poate varia între 2-3 ore, dar poate dura și mai mult, în cazul în care există patru jucători. Personal nu am fost deranjat de acest fapt, deoarece jocul este dinamic, iar interacțiunea dintre jucători este prezentă mereu, existând puține momente de acalmie, care ar putea plictisi jucătorii.

În concluzie, recomand cu încredere acest joc, în primul rând datorită faptului că reușește să-și pună tema în valoare, fără să dea impresia de joc generic, peste care ai putea arunca orice altă temă, iar jocul ar părea la fel, mecanicile de joc folosite sunt solide și se îmbină perfect și nu în ultimul rând, datorită accentului pus pe interacțiunea dintre jucători, lucru pe care îl apreciez mult în jocuri.

Plusuri: Temă puternică, accent mare pe interacțiunea dintre jucători, îmbinare armonioasă între diferite mecanici de joc

Minusuri: Durata lungă a jocului, în special dacă este jucat în patru jucători în modul de joc lung

Spartacus: A Game of Blood and Treachery a fost jucat şi pozat la Le&Le Games.